Deltoideus
Se mai numește: mușchiul umărului · deltoizi · umeri
Deschide în atlasul interactiv →Ridică brațul în față (fascicul anterior), în lateral (mijlociu) și în spate (posterior); mușchiul principal al umărului.
Deltoidul e mușchiul care dă forma rotundă a umărului. Are trei porțiuni cu roluri diferite: anterioară (de la claviculă — ridică brațul în față), laterală (de la acromion — ridică brațul în lateral) și posterioară (de la spina omoplatului — duce brațul în spate). Toate se inserează pe același punct de pe humerus.
Sub deltoid stau mușchii coafei rotatorilor (supraspinos, infraspinos, rotund mic, subscapular), care țin capul humerusului centrat în articulație. Deltoidul dă forța, coafa dă stabilitatea — când coafa e slabă, deltoidul trage capul humerusului în sus și tendoanele se ciupesc sub acromion (impingement).
Porțiunea anterioară e aproape întotdeauna dominantă (împins, presă, flotări); cea posterioară e aproape întotdeauna neglijată. Dezechilibrul contribuie la umerii rotunjiți în față.
În vârful și fața umărului. Durerea de umăr provine adesea din tendoanele învecinate (coiful rotatorilor), nu din deltoid în sine; suprasolicitarea la mișcări deasupra capului poate contribui.
⚠️ Orientativ, nu diagnostic. Pentru durere intensă, persistentă, după accident sau cu amorțeli/slăbiciune → consultă un medic sau kinetoterapeut.

Trage brațul întins peste piept cu mâna opusă.
▶ Vezi demonstrație (YouTube)
Aplecat ușor, lasă brațul să se balanseze relaxat în cercuri mici.
▶ Vezi demonstrație (YouTube)
Cot lipit de corp, rotește antebrațul în afară pentru sănătatea umărului.
▶ Vezi demonstrație (YouTube)⚠️ La mișcările deasupra capului (presă, pike push-up), dacă apare durere în umăr redu amplitudinea sau evită-le — pot agrava un impingement.

Împinge ganterele de la umeri în sus, fără a arcui spatele.
▶ Vezi demonstrație (YouTube)
Ridică ganterele în lateral până la nivelul umerilor, coatele ușor îndoite.
▶ Vezi demonstrație (YouTube)
Aceeași mișcare laterală cu greutăți improvizate.
▶ Vezi demonstrație (YouTube)
Cu mâna opusă (sau ajutat de cineva), frământă și apasă blând mușchiul umărului, în cercuri lente; evită osul și articulația.
▶ Vezi demonstrație (YouTube)Febra musculară a deltoidului e difuză pe tot umărul, apare după antrenament sau efort deasupra capului și trece în 2–4 zile. Durerea de la coafa rotatorilor sau de la tendoane e mai punctuală, în fața sau lateralul umărului, apare la un anumit unghi de ridicare (arc dureros 60–120°) și te trezește noaptea.
Testul: ridică brațul lateral, lent, până sus. Dacă doare doar într-un interval al mișcării și trece la capăt, e mai probabil un impingement; dacă doare tot timpul și la apăsare pe mușchi, e musculară.
Ridicări laterale cu greutăți prea mari și balans: lucrează trapezul, nu deltoidul, și iartă umărul. Greutate mică, cot ușor îndoit, degetul mare ușor în sus, controlat.
Presă militară în spatele gâtului: forțează articulația în rotație externă maximă; nu aduce nimic în plus față de presa din față.
Zero exerciții pentru deltoidul posterior și rotatorii externi. 2 seturi de face pull sau ridicări posterioare la fiecare antrenament de umeri previn majoritatea problemelor.
Ridică brațul în față (fascicul anterior), în lateral (mijlociu) și în spate (posterior); mușchiul principal al umărului.
În vârful și fața umărului. Durerea de umăr provine adesea din tendoanele învecinate (coiful rotatorilor), nu din deltoid în sine; suprasolicitarea la mișcări deasupra capului poate contribui.
Întindere deltoid posterior, Pendul al brațului, Rotații externe ușoare cu bandă.
Presă deasupra capului cu gantere, Ridicări laterale, Ridicări laterale cu sticle, Flotări pike.
Durerea difuză, după efort, care doare la apăsarea mușchiului = deltoid. Durerea punctuală, la un unghi precis, noaptea, la ridicat brațul lateral = coafa rotatorilor/tendon. A doua are nevoie de exerciții specifice și, dacă persistă peste 2–3 săptămâni, de evaluare.
Da, deltoidul se recuperează relativ repede; 2–3 ședințe cu volum moderat sunt bine tolerate. Ce nu se recuperează repede sunt tendoanele — ele au nevoie de progresie lentă a greutății.
Pocnetul fără durere e de obicei tendonul sau bursa alunecând peste os, benign. Pocnetul cu durere sau senzație de „ieșire din loc" se evaluează.